8 timp de citire
Cristale de Oxalat de Calciu: Definitie, Cauze, Tratament

Revizuit de Catalin Tantareanu
Expert în redactarea articolelor medicale, cu peste 20 de ani de experiență.

CUPRINS
Oxalatul ce calciu urinar este principalul element care duce la apariția pietrelor la rinichi, fiind vorba de un compus mineral în formă solidă și insolubilă care se formează în rinichi prin combinarea a două substanțe din organism, respectiv oxalatul și calciul.
Oxalatul de calciu se formează sub formă de cristale microscopice care în anumite condiții se unesc și formează pietre la rinichi, ducând la apariția unei afecțiuni numite litiază renală. Aceasta este caracterizată de dificultăți de urinare datorate obturării ureterelor de pietrele formate din cristalele de oxalat de calciu.
Apariția acestei substanțe minerale este legată în principal de alimentație și nivelul de hidratare însă poate avea la bază și anumite afecțiuni precum și o predispoziție genetică.
Deși în formă de cristale este mai puțin periculos, oxalatul de calciu urinar trebuie să fie eliminat din rinichi înainte de a forma calculi renali, iar ca în cazul oricărei probleme de sănătate este mult mai bine se prevină formarea sa decât să se combată.
Ce este oxalatul de calciu urinar ?
Oxalatul de calciu urinar este un tip de sare minerală formată în urină în urma combinării dintre două substanțe prezente în organism, respectiv oxalatul și calciul.
Oxalatul ajunge în organism prin intermediul alimentelor care îl conțin în mod natural, iar într-o anumită măsură este sintetizat și în corpul uman ca produs rezidual rezultat în urma unor procese metabolice. Prin urmare, nu îndeplinește niciun rol important în organism așa că este filtrat din sânge și eliminat prin urină.
De cealaltă parte, calciul este un mineral esențial care ajunge în organism tot prin intermediul alimentelor iar în proporție de 99% este absorbit în sistemul osos și dantură. Când organismul primește o cantitate mai mare de calciu decât cea necesară, excedentul este eliminat, de asemenea, prin urină.
Astfel, cele două elemente reacționează și se combină în urină formând oxalatul de calciu urinar. Pentru organism, acesta constituie tot o substanță reziduală care este eliminată în mod normal prin urină, însă dacă depășește o concentrație normală începe să se cristalizeze formând în rinichi particule solide microscopice.
Acestea sunt cunoscute sub denumirea de „nisip la rinichi” iar dacă densitatea lor crește, se unesc între ele și formează calculii renali, care sunt dificil de eliminat prin urină din cauza dimensiunilor mari.
Ce alimente conțin oxalați ?
Cea mai mare cantitate de oxalat din organism provine din alimentație, acesta fiind un compus natural care se găsește în multe produse de origine vegetală care, de altfel sunt recomandate în toate dietele sănătoase.
Principalele alimente care conțin oxalați sunt:
- Spanacul
- Sfecla roșie
- Nucile și semințele
- Ceaiul negru
- Ciocolata
- Tărâțele grâu din cerealele integrale
- Soia
- Fructele de pădure
- Cartofii
- Kiwi
- Smochinele
- Rubarba.
Aceasta nu înseamnă că alimentele din lista de mai sus trebuie eliminate din dietă, ci doar consumate cu moderație, având în vedere că vin și cu un aport important de vitamine și minerale necesare organismului.
Simptomele asociate cu formarea de oxalat de calciu urinar
De multe ori, formarea de oxalat de calciu urinar trece neobservată întrucât particulele sunt eliminate ușor prin urină, fără a influența cu nimic procesul fiziologic.
Se poate întâmpla ocazional iar atât timp cât oxalatul de calciu urinar este eliminat complet, nu există niciun risc pentru sănătate.
Problemele apar atunci când în urină există concentrații prea mari de calciu și oxalat, care duc automat la formarea mai multor cristale de oxalat de calciu urinar ce se acumulează în rinichi și dau naștere unor formațiuni mai mari adică, pietrele la rinichi.
Simptomele apar pe măsură ce aceste pietre se formează și încep să se deplaseze prin uretere către uretră, adică prin căile de evacuarea urinei din rinichi către exterior. Vorbim, practic de simptomele litiazei renale, care se pot manifestă prin:
- Dureri puternice în zona rinichilor
- Dureri abdominale
- Durere sau usturime la urinare
- Nevoia frecventă și imperioasă de a urina
- Senzația de golire incompletă a vezicii după urinare
- Jet urinar întrerupt
- Urină tulbure din cauza sedimentelor
- Prezența sângelui în urină
- Senzația persistentă de presiune la nivelul vezicii urinare
- Infecții urinare.
Ce cauzează cristalele de oxalat de calciu ?
Principale care duc la formarea în exces de oxalat de calciu urinar sunt:
- Consumul excesiv de alimente care conțin oxalat
- Consumul excesiv de carne, mai exact de proteine animale
- Deshidratarea
- Tulburările digestive care afectează absorbția nutrienților
- Aportul redus de calciu, dar și administrarea în exces prin suplimente
- Excesul de suplimente cu vitamina C și/sau vitamina D
- Deficitul de vitamina B6
- Tratamentele cu medicamente diuretice, antiinflamatoare nesteroidiene și antibiotice.
Cum se diagnostichează prezența oxalatului de calciu urinar ?
De obicei, pacienții prevăzători ajung la medic atunci când apar primele simptome, în tip ce unii amână vizita la urolog până în momentul în care simptomele devin foarte supărătoare iar disconfortul greu de suportat. Protocolul de diagnostic include câteva etape esențiale după cum urmează:
- Anamneza – medicul discută cu pacientul în privința simptomelor, a perioadei scurse de la primele manifestări dar și a istoricului medical al pacientului, a stilului de viață și alimentației.
- Examenul clinic – presupune examinarea fizică a pacientului, cu palparea zonelor dureroase și inspectarea zonei genitale pentru depistarea indiciilor relevante în stabilirea diagnosticului.
- Analize de laborator – este vorba de sumarul de urină care poate depista prezența cristalelor de oxalat de calciu, a sângelui și a unor bacterii ce cauzează infecții urinare și de examenul de sedimentare urinară, care stabilește concentrația de sedimente solide din urină.
- Investigații imagistice – prin intermediul unei ecografii sau al unei tomografii computerizate medicul poate vizualiza pe un monitor rinichii și aparatul excretor, imaginile evidențiind totodată calculii renali, amplasarea acestora, forma și dimensiunea.
Tratament
Indiferent că este vorba doar de cristale de oxalat de calciu sau de pietre la rinichi, scopul principal al tratamentului este eliminarea acestora, în paralel cu ameliorarea simptomelor neplăcute, în special a durerilor la urinare.
În formele ușoare, câteva modificări în stilul de viață pot fi suficiente, mai ales în cazul nisipului la rinichi, care precedă formarea pietrelor. Astfel, principalele recomandări în cazurile care nu pun probleme deosebite sunt:
- Consumul zilnic a cel puțin doi litri de apă sau alte băuturi hidratante și evitarea alcoolului, băuturilor care conțin cofeină și a sucurilor cu îndulcitori adăugați.
- Reducere consumului de alimente care conțin oxalați.
- O dietă axată pe fructe și legume proaspete, mai puțin cele care conțin oxalați.
- Asigurarea aportului de calciu și vitamina C doar din alimentele care le conțin în mod natural și evitarea suplimentelor cu acești nutrienți.
- Evitarea suplimentelor alimentare cu vitamina D și expunerea la soare cel puțin 15-20 de minute pe zi, pentru a beneficia de această vitamină în mod natural și cantități optime.
- Un program mai activ, cu cel puțin 30 de minute de mișcare intensă pe zi, care ajută la eliminarea nisipului și pietrelor la rinichi.
La recomandarea medicului poate fi administrat și tratament medicamentos bazat pe diuretice pentru stimularea producerii de urină, antibiotice în cazul în care apar infecții urinare și antiinflamatoare sau analgezice pentru ameliorarea durerilor.
Pentru pietrele prea mari care nu pot fi eliminate pe cale naturală se apelează la diferite proceduri pentru a le fragmenta și a le transforma în nisip, iar în cazurile foarte grave poate fi necesară o intervenție chirurgicală, care în prezent se efectuează prin proceduri minim invazive.
Cum se poate preveni formarea oxalatului de calciu urinar ?
În general, o dietă echilibrată și o hidratarea corespunzătoare sunt principalele recomandări în ceea ce privește măsurile de prevenție, la care se adaugă și un stil de viață mai activ, care îmbunătățește funcțiile metabolice și totodată previne formarea reduce riscul de formare a pietrelor e la rinichi.
Iată câteva sfaturi care să te ajute să eviți o astfel de problemă:
- Hidratează-te constant – un aport optim de lichide ajută organismul să producă suficientă urină și astfel să elimine mai eficient oxalații și calciul în exces.
- Combină alimentele cu calciu cu cele care conțin oxalați – în acest mod, cele două substanțe se combină în tractul digestiv iar oxalatul de calciu astfel format rămâne în intestine, de unde este eliminat pe cale naturală.
- Nu mânca foarte sărat – excesul de sodiu din sare stimulează eliminarea calciului prin urină, prin urmare crește riscul de formare a oxalatului de calciu.
- Consumă alimente care conțin magneziu și potasiu – aceste două minerale inhibă reacția care duce la formarea oxalatului de calciu, iar cele mai bune surse în care le poți găsi sunt verdețurile, bananele și leguminoasele.
- Consumă fructe și legume care conțin multă apă – pepenele, castraveții, ananasul, piersicile, ardeiul gras sunt alimente cu un conținut bogat de apă, care pe lângă faptul că ajută la hidratare și au efect diuretic, scad aciditatea urinei și creează astfel un mediu mai puțin prielnic formării oxalatului de calciu.